Unele unităţi mai au câte un asemenea ZIL-uri vechi, dar în zilele noastre ele stau mai mult pe banca de rezervă, întrucât există deja camioane MAN mai noi şi mai rapide, care servesc pentru majoritatea intervenţiilor. ZIL-ul despre care vorbim azi, însă, s-a conservat aproape nefolosit din 1991 până azi, fiind practic un camion fără parcurs, vândut acum în Moldova.
Explicaţia e în normativele antiincendiare birocratice de cândva, când multe tipuri de întreprinderi — de la aeroporturi până la unităţi industriale mari, erau obligate să aibă maşini de pompieri proprii şi un echipaj de pompieri de serviciu. Anume într-un asemenea rol mai mult formal a stat acest ZIL adăpostit într-o hală vreme de aproape 30 de ani, fără a fi cu adevărat folosit.
Oficial, asemenea maşini de pompieri se numeau AȚ-40, sau АЦ-40, cu caracterele originale. Platforma lor, precum şi motorul, erau originare de la ZIL 130 pe care-l ştiam cu toţii. Aşa că şi aici, pe acest camion de pompieri, e prezent un motor V8 de 6.0 litri, aspirat natural, care dezvolta 150 CP şi 402 Nm. Oficial, motorul era proiectat să parcurgă circa 300 mii km, dar în practică motoarele astea era desfăcută, reparate şi mergeau din nou şi din nou, pierzând numărul sutelor de mii de kilometri parcurşi. Era un motor care consuma multă benzină pe un asemenea camion, dar în foarte multe scopuri era trecut la propulsie pe bază de gaz natural comprimat sau gaz petrolier lichefiat. Nu şi în cazul vehiculelor de pompieri, însă. Acestea erau lăsate să funcţioneze cu benzină. Consumul oficial al unui asemenea vehicul de pompieri era de 41.6 litri/100 km. Dar, pentru că un vehicul de intervenţie trebuie să ajungă repede, de cele mai multe ori cifra era mai mare de atât.
Acest format de camion presupune o cabină dublă, cu un rând adiţional, cu banchetă, pentru ca încă 3-4 pompieri să poată lua loc acolo. Există şi un soi de raft cu cârlige, de care pompierii trebuiau să-şi agaţe uneltele. Maşina asta are păstrate acele rafturi.
De fapt, e curios că acest ZIL, vândut acum în Moldova de o persoană particulară, are practic toate utilajele prezente şi funcţionale, de la rezervorul de 2.4 tone de apă şi altul de 150 litri de soluţie generatoare de spumă, până la sirene. La interior scaunele au fost retapisate cu piele nouă, pentru că acea veche crăpase la trecerea timpului.
Proprietarul actual ne-a zis confirmat că maşina a trecut printr-un proces de împrospătate estetică exterioară, pentru a-i reda luciul original, ştirbit un pic de anii în care maşina a stat pentru a bifa că există la balanţa unei întreprinderi. Cel mai impresionant lucru, ne zice acesta, e faptul că la nivel tehnic, ZIL-ul e practic nou, cu motor absolut nou, cutie nouă, lucruri pe care pur şi simplu nu le mai găseşti azi. Până şi radiatorul motorului se vede de după calandru că e nou!
Sigur, unii ar putea să vrea să-l cumpere pentru toate aceste componente mecanice noi, dar asta ar însemna să-l dezasambleze şi să-l transforme în donator. Mult mai intrigantă pare ideea de a-l cumpăra ca vehicul de colecţie, aşa pompier cum este, şi de a-l păstra în timp exact în aceeaşi formă, doar cu mentenanţa tehnică necesară. Or, ZIL-urile bine conservate deja sunt privite ca piese de colecţie prin ţările estice, iar peste vreo 10-20 de ani, valoarea lor va urca şi mai mult.
Ah, da, n-am menţionat cu cât e vândut acest ZIL de pompieri în Moldova. Ei bine, preţul e fixat în lei moldoveneşti, nu euro sau dolari. Costă 160,000 lei, pentru care cumpărătorul primeşte tot echipamentul de pompieri şi toate actele în regulă. Iar asta ar însemna cam 7,700 euro. Nu e prea mult pentru un asemenea ZIL de pompieri, conservat atât de interesant, care mai are şi un potenţial atât de mare de a deveni vehicul de colecţie!